DEFINIȚIE: Construcțiile reflexive sunt construcții în care formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv se atașează unui verb.
Ex: Irina se spală pe mâini.
FORME:
Pronumele reflexiv are forme accentuate și neaccentuate (clitice).
Pronumele reflexiv are forme proprii doar pentru persoana a III-a, singular și plural, iar la persoana I și a II-a împrumută formele neaccentuate ale pronumelui personal.
| Caz | Număr | Persoană | ||
| I | II | III | ||
| Acuzativ: | singular: | mă, -mă, m-, -m- | te, -te, te-, -te- | se, -se, s-, -s- |
| plural: | ne, -ne, ne-, -ne- | vă, -vă, v-, -v- | ||
| Dativ: | singular: | îmi, mi, -mi, mi-, -mi- | îți, ți, -ți, ți-, -ți- | își, și, -și, și-, -și- |
| plural: | ne, -ne, ne-, -ne-, ni, ni- | vă, -vă, v-, -v-, vi, vi- | ||
PRONUMELE PERSONAL VS. PRONUMELE REFLEXIV
Pentru a face distincția între pronumele personal și pronumele reflexiv trebuie stabilite persoana și numărul pronumelui și verbului pe care îl determină.
Dacă pronumele are aceeași persoană cu a verbului atunci pronumele este reflexiv.
Mă întreb dacă a reușit să-și depășească temerile. (mă-pers. I, întreb-pers. I)
Dacă pronumele are o altă persoană față de cea a verbului atunci pronumele este personal.
Mă întreabă dacă a reușit să-și depășească temerile. (mă-pers. I, întreabă-pers.III)
FUNCȚII SINTACTICE ALE PRONUMELOR REFLEXIVE:
Pronumele reflexiv are forme doar pentru cazurile acuzativ și dativ;
1.complement direct: Vă întrebați cu ce ați greșit?
2.complement indirect: Îmi lustruiesc pantofii.
3.complement posesiv: Mi-am curățat pantalonii cei noi.
CLASIFICAREA CONSTRUCȚIILOR CU PRONUME REFLEXIVE:
- construcții în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică și intră în structura verbului, neanalizându-se separat:
Exemplu: Elevii se gândesc la examene.
- construcții în care pronumele reflexiv are funcție sintactică:
– de complement direct, când este în cazul acuzativ:
Ionel se cunoaște destul de bine.
– de complement indirect, când este în cazul dativ:
Ionel își spală mașina.
– de complement posesiv, când este în cazul dativ și se află într-o structură ternară, însoțind un verb, dar asociindu-și și un substantiv:
Andrei și-a aranjat cămașa.
– de atribut pronominal în dativ, când este adjunctul unui substantiv:
Mă gândesc la sufletu-mi rănit., situație foarte rar întâlnită în limba română vorbită.
În construcțiile în care pronumele reflexiv nu are funcție sintactică, acesta nu poate fi reluat prin forma accentuată sau nu poate fi înlocuit printr-un pronume personal.
În construcțiile în care pronumele reflexiv are funcție sintactică, verbul acceptă:
-înlocuirea pronumelui reflexiv cu un pronume personal:
Elevul se laudă./Elevul ne laudă.
-reluarea pronumelui reflexiv printr-o formă accentuată:
Elevul se laudă pe sine/pe el.
-reluarea pronumelui reflexiv care sugerează reciprocitatea cu un grup pronominal – unii pe alții, unul cu altul, unii altora etc.:
Reprezentanții s-au apreciat unii pe alții.
-reluarea pronumelui reflexiv aflat în structură ternară cu un pronume personal sau un adjectiv pronominal posesiv:
Andrei își calcă cămașa lui/sa.
Uneori pronumele reflexiv însoțește un verb care permite, în context, un complement de agent, exprimat sau neexprimat; aceste construcții se numesc pasiv-reflexive
Informațiile se transmit (de către mass-media).
