Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului;
Orice cuvânt are două componente:
1.forma sau învelișul sonor al cuvântului (literele/sunetele)
2.sensul sau înțelesul cuvântului (care se stabilește în context)
Cuvintele pot avea mai multe sensuri:
1.sensul propriu
a)sens propriu de bază (sensul obișnuit al cuvântului, cunoscut de toți vorbitorii): Pasărea are aripa rănită.
b)sens propriu secundar (atunci când cuvântul dintr-un anumit context îl are pe baza unei asemănări cu obiectul denumit de sensul de bază): Cea mai importantă parte a avionului este aripa.
2.sensul figurat (sensul neobișnuit, în context expresiv): Gândurile mele sunt purtate de aripile vântului.

Elemente de construcție a comunicării
Pronumele şi adjectivul pronominal negativ
I.DEFINIȚIE: Pronumele negativ ține locul numelor obiectelor prezentate ca inexistente

