Rezolvare Model Evaluare Națională 2024

Rezolvare Model Evaluare Națională 2024

5/5 - (41 votes)

Rezolvare Model Evaluare Națională 2024 la Limba și Literatura Română,  publicat la 1 noiembrie 2023.

SUBIECTUL I (70 de puncte) Rezolvare Model Evaluare Națională 2024

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Aşa, Ursei,     
Pune-ţi botul pe genunchii mei –       
Şi uită-mi-te-n ochi cu bunătate.                   
Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate. 
Tu ai încredere în mine,         
Ciobanule de munte, sălbatec, şi ţi-e bine,    
Să te mângâi cu glasul şi cu mâna,   
Că simţi în mine Gorjul de piatră, strunga*, stâna   
Şi sarica* şi-opincile de-acasă.         
Zbârlită blana ţi-este mătăsoasă,      
Şi labele vânjoase ţi-s
Ca bâta căluşarilor ce te-au trimis.   
Colţii de fier au însă muşcătura moale         
Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,    
Ca să-mi arate că ţi-s drag.   
Mă prind de haină-n glumă şi mă trag.         
Mă-mbie, mă răsfaţă.             
Îmi ieşi în drum şi-mi sai în faţă.       
Şi nasul rece mi-ajunge la mustaţă.   
Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău.      
Am scris pe poartă: „Câine rău”.

Tudor Arghezi, Prietenul

*strungă – loc îngrădit într-o stână
*sarică – manta țărănească lungă, țesută din fire de lână, purtată mai ales de ciobani

Textul 2

Pe 3 ianuarie, pe la prânz, după ce bubuiturile petardelor de Anul Nou se potoliseră și orașul începuse să se liniștească și să-și intre în ritmul său, am decis să merg până la magazinul din colțul străzii, ca să fac o minimă aprovizionare. Am ieșit în curte, iar curtea noastră este cât o terasă mai mare a unui apartament la bloc, flancată de alte garduri și curți. Însă în această curte din centrul orașului, la 20 de minute de mers pe jos de Piața Romană, dintr-o deschizătură anume făcută la baza gardului de uluci, aproape perfect rotundă și identică cu cele din desenele animate cu Tom și Jerry, a ieșit un cap prietenos de animal care a început să se uite la mine. Și eu m-am uitat la el. Și uite așa ne-am uitat unul la altul vreo cinci minute, fără ca unul dintre noi să facă vreo mișcare. Categoric, era capul unui animal necunoscut mie (oare să fie totuși un șobolan alb? – m-am întrebat în primul moment. Totuși, seamănă mai degrabă cu un urs foarte mic… O fi vreun pui de pisică? Atunci de ce nu miaună?!), posibil sălbatic, posibil periculos. Micul animal nu scotea niciun sunet și părea mai degrabă curios decât speriat. Și-a retras capul de câteva ori în gaură, apoi și-a scos doar boticul, amușinând* aerul de câteva ori. […] Am năvălit înapoi în casă, chiar nu puteam să trec indiferentă pe lângă un asemenea cap, și am început să urlu: „Avem un animal ciudat în curte!”, un fapt care demonstrează că nu pot gestiona foarte bine situațiile de criză în care toți adulții responsabili fac față.

Nimeni nu m-a crezut. A trebuit să pândesc și să fac poze cu telefonul – animalul chiar exista, nu era în închipuirea mea. Am discutat cu vecinul, s-a oferit să mute niște șandramale din dreptul găurii (comune) în gard sau să-și ducă în casă câinele bătrân, pe Patrocle, ca să nu-l sperie pe posibilul animal fabulos. Primul din viața mea. Apoi, inevitabil, l-am pus pe Facebook… În mod inevitabil, animalul meu din curte capătă like-uri și devine vedetă. E dihor – spun mulți. […] Da, există dihori domestici. Se cumpără de la petshop, sunt jucăuși și afectuoși, se atașează de stăpân, se scot la plimbare cu hamul. Lumea iubitorilor de dihori mi-era total necunoscută. Totuși, rămâne un mister cum un astfel de dihor, iubăreț și dresat, a ajuns tocmai în curtea noastră. Nu doar sub gard, pentru că ne-am dat seama, continuând investigațiile, că dihorul, bursucul, jderul, hermelina, ratonul sau ce-o fi fost el își întemeiase un cămin în toată regula în curtea noastră. […] Decupase cu precizie gardul ca să aibă o fereastră spre exterior, eventual o verandă pe unde să ne facă cu mâna. Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din mână și i-a dus în vastele lui apartamente. […]

Pe Facebook a stârnit o mică isterie. A fost distribuit pe grupuri de iubitori de dihori, dar și la „rozătoare”. Ați pierdut cumva un dihor? Îl recunoaște careva? De unde a fugit? A fost numit „blănosul” și „banditul”. La început, am primit mesaje cu sfaturi – ce mănâncă, ce comportament are, cum să te apropii de el, am primit inclusiv un fișier audio cu niște sunete specifice care o să-l facă să iasă din gaură. Categoric, nu voiam să păstrăm animalul. Nici în cea mai bogată imaginație a mea nu m-aș putea închipui având grijă de un dihor. Apoi, am primit vreo 30 de mesaje de la potențiali iubitori de dihori […]. Norocul nostru a fost că, prin toate aceste mesaje de întrajutorare dihorească, am dat și de un tânăr biolog, care a venit la noi acasă, prompt și profesionist, cu o cușcă-capcană pe care a montat-o în fața găurii. A umplut-o cu pește din conservă și cu mâncare pentru mâțe. Dihorul a ieșit, în sfârșit, din vizuină și am putut să-l vedem în toată splendoarea lui, dând târcoale cuștii – într adevăr, un animal fabulos, cu capul lui mic, de ursuleț, dar cu corpul subțire, lung și agil, plus coada, era chiar mai mare decât o mâță și absolut nepotrivit locului în care ne aflam. […]

Nu era o soluție să rămână acolo, desigur, dar m-am gândit că acele zile de libertate în care și-a construit de unul singur o vizuină și a supraviețuit au fost cea mai frumoasă perioadă din viața lui. Pentru că (am aflat ulterior) era, de fapt, o dihoriță, poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor liber și de capul tău. Alte învățăminte ar fi: 1) Suntem atât de alienați* de marile orașe, încât orice animal, în afară de câine, pisică și porumbel, ni se pare de domeniul fantasticului; 2) Facebookul și comunitățile sunt în principiu bune, însă e ușor să se creeze isterii din orice […]; 3) Dihorul, bursucul, viezurele sau ce-o fi fost el mi-a înveselit atât de mult începutul de an, încât am adoptat o pisică.

(Adina Popescu, „Povestea dihorului şi ce învățăminte putem trage din ea”, în Dilema veche, ianuarie 2020)

*a amușina – a adulmeca
*alienat – înstrăinat, îndepărta

  1. Notează, din textul 2, doi termeni care denumesc animale.

„pisică”, „câinele”

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Faţă de animalul apărut în curte, la început, autoarea simte:

  1. a) bucurie şi vinovăție.
    b) curiozitate şi îngrijorare.
    c) nemulțumire şi indignare.
    d) recunoștință și uimire.

Răspunsul corect: b

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Patrocle este numele unui:

  1. a) câine din vecini.
    b) grup de pe Facebook.
    c) tânăr biolog.
    d) vecin cumsecade.

Răspunsul corect: a

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.

Ursei este:

  1. a) ignorat de ciobani.
    b) ignorat de stăpân.
    c) răsfățat de stăpân.
    d) răsfățat de străini.

Răspunsul corect: c 

  1. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
    informațiile din cele două texte.

Textul 1

Stăpânul se teme că va fi mușcat de Ursei. – FALS
Ursei este un câine de talie mare. – ADEVĂRAT
Ursei a fost adus de stăpân din afara țării. – FALS

 

Textul 2

Dihorul este găsit în Piața Romană. – FALS
Adina Popescu aduce dovezi pentru a demonstra existența animalului. – ADEVĂRAT
Autoarea decide să păstreze dihorul găsit. – FALS

  1. Precizează felul rimei și măsura primelor patru versuri din textul arghezian.

Rima primelor patru versuri din textul arghezian este împerecheată, iar măsura este de 4-11 silabe.

  1. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.

Un element de conținut comun celor două texte este prezența animalelor.

În primul text, eul liric își exprimă recunoștința și atașamentul față de câinele său Ursei, un ciobănesc de munte care este asemenea unui frate pentru stăpânul său: „Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate./ Tu ai încredere în mine.”

În cel de-al doilea text, autoarea descoperă în curtea ei din centrul Bucureștiului un animal ciudat despre care află cu ajutorul rețelelor de socializare că este un dihor „iubăreț și dresat”.

  1. Crezi că rețelele sociale oferă soluții potrivite pentru rezolvarea unor situații dificile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.

În opinia mea, rețelele de socializare pot oferi soluții potrivite în rezolvarea unor situații dificile deoarece prin intermediul acestora poți obține răspunsuri la diversele probleme întâmpinate. În mediul online există un flux mare de informații care vin în ajutorul nostru atunci când ne confruntăm cu o anumită situație.

De exemplu, în textul 2 autoarea descoperă un animal ciudat, pe care nu l-a mai văzut până atunci, fapt ce o determină pe aceasta să își pună multe întrebări în ceea ce privește existența lui. Decide să posteze pe Facebook fotografii cu animalul și în scurt timp obține o multitudine de informații interesante despre animal de la iubitorii de dihori și reușește să găsească printre aceștia și un specialist care îi face o vizită autoarei reușin să prindă animalul.

  1. Asociază textul „Prietenul” de Tudor Arghezi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

Un alt text literar pe care îl pot asocia cu „Prietenul” de Tudor Arghezi este „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu.

O valoare morală comună celor două texte este atașamentul care se creează între om și necuvântătoare.

În primul text, Ursei este cel mai bun prieten al stăpânului său, între aceștia înfiripându-se o relație bazată pe devotament, afecțiune și încredere: „Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău.”.

            În cel de-al doilea text, Lizuca pleacă în căutarea bunicilor săi alături de prietenul ei de nădejde, Patrocle, un câine boldei, roșcat, cu picioarele scurte, care o protejează pe fetiță de pericolele din dumbravă, dând astfel dovadă de devotament și afecțiune.

B.

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

„I” este semivocală în ambele cuvinte din seria:

  1. a) „ciudat”, „chiar”.
    b) „gestiona”, „jucăuși”.
    c) „situațiile”, „vizuină”.
    d) „orașului”, „viezurele”.

Răspunsul corect: d

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este:

a) „cușcă-capcană”, „ți-s”.
b) „desigur”, „careva”.
c) „mușcătura”, „ursuleț”.
d) „necunoscut”, „acele”.

Răspunsul corect: b

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvintele subliniate în enunțul „Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din
mână și i-a dus în vastele lui apartamente.” sunt utilizate, în ordine, cu:

  1. a) sens figurat, sens figurat.
    b) sens figurat, sens propriu.
    c) sens propriu, sens figurat.           
    d) sens propriu, sens propriu.

Răspunsul corect: c

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Omonimul cuvântului subliniat în secvența „Totuși, seamănă  mai degrabă cu un urs foarte mic…” este utilizat în enunțul:

a) Agricultorul seamănă grâul toamna târziu.
b) Desenul seamănă cu un tablou de toamnă.
c) El mă aseamănă cu un personaj din basme.
d) Rezultatele testului diferă de la elev la elev.

Răspunsul corect: a

  1. Transcrie, din fragmentul următor, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:„poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor liber”.

Substantivele din textul de mai sus sunt următoarele:

  • copiilor– Dativ
  • nepoților– Dativ
  • animale –Nominativ
  • de apartament –Acuzativ
  • un dihor– Nominativ
  1. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele personal, la persoana a II-a, numărul singular să aibă funcția sintactică de atribut (1), și un enunț interogativ, în care substantivul „câine” să aibă funcția sintactică de complement indirect. (2).

(1) Cadoul de la tine m-a emoționat.

(2) I-ai cumpărat câinelui mâncare?

  1. Transcrie propozițiile subordonate din versurile următoare, precizând felul acestora:

„Colţii de fier au însă muşcătura moale
Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,
Ca -mi arate că ţi-s drag.”

 

P2: Când îmi apucă mâna-ntre zăbale – propoziție subordonată circumstanțială de timp

P3: Ca să-mi arate – propoziție subordonată circumstanțială de scop

P4: că ţi-s drag – propoziție subordonată completivă directă

  1. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui iubitor de animale, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze.

Mi- _______________ (a plăcea, condițional-optativ, prezent) să descoperiți frumusețea din ochii
________________ (verde) ________ ___________________ (pisică, numărul singular, cazul genitiv,articulat hotărât) sălbatice, _______________ (zărit) într-unul dintre ____________ (pas, numărul plural,articulat hotărât) montane.

Mi-ar plăcea să descoperiți frumusețea din ochii verzi ai pisicii sălbatice, zărite într-unul dintre pasurile montane.

Subiectul al II-lea Rezolvare Model Evaluare Națională 2024

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul textului/o semnificație a textului „Prietenul” de Tudor Arghezi.

În redactarea textului:
• vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la tema literară;
• vei menționa patru trăsături ale lui Ursei;
• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;
• vei prezenta o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic.

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

 Mesajul textului reprezintă totalitatea ideilor, semnificațiilor și viziunilor pe care autorul le transmite cititorului prin intermediul unui limbaj sugestiv, făcând apel la figuri de stil și imagini artistice inedite.

În poezia „Prietenul” de Tudor Arghezi mesajul este unul  marcat de sensibilitate și emoție și evidențiază relația de atașament care se creează între animal și stăpânul său.

În opinia mea, mesajul transmis de autor pune în lumină legătura afectivă care se stabilește între acesta și câinele său, Ursei, care devine mai mult decât un animal de companie; acesta îl consideră un adevărat prieten, un frate: „Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate./Tu ai încredere în mine.”   

Printre trăsăturile definitorii ale animalului se regăsește devotamentul, care reiese din secvența: „Pune-ți botul pe genunchii mei” / „Şi uită-mi-te-n ochi cu bunătate.”Animalele sunt ființe necuvântătoare, care nu-și pot exprima emoțiile și sentimentele verbal, ci prin gesturi, sunete și prin limbajul corpului.

            De asemenea, stăpânul îl caracterizează pe Ursei ca fiind un câine loial, un confident, un adevărat prieten căruia îi poate împărtăși oricând gândurile sale: „Tu ai încredere în mine”.

            Trăsăturile fizice menționate de stăpân conturează imaginea unui câine mare, puternic și impunător: Zbârlită blana ţi-este mătăsoasă, / Şi labele vânjoase ţi-s”.

            În ciuda faptului că Ursei este un câine ciobănesc de talie mare, acesta își exprimă afecțiunea și iubirea față de stăpânul său prin diferite jocuri: Colţii de fier au însă muşcătura moale / Când îmi apucă mâna-ntre zăbale, / Ca să-mi arate că ţi-s drag. / Mă prind de haină-n glumă şi mă trag.”.

           Scriitorul utilizează o multitudine de figuri de stil sugestive, dând naștere unui text înțesat de expresivitate și emoție. De exemplu, foarte sugestivă este comparația Și labele vânjoase ţi-s / Ca bâta căluşarilor ce te-au trimis”, care dezvăluie atât forța animalului, cât și originea acestuia.

                 O altă figură de stil reprezentativă pentru mesajul operei este epitetul „câine frumos”, o marcă a afectivității, admirației și duioșiei stăpânului față de câinele său.

Textul poetic reușește să transmită cititorului o multitudine de emoții precum admirație, duioșie, atașament și respect față de cel mai bun prieten al omului, câinele. Se insituie o atmosferă de liniște și protecție și se pune în lumina legătura indestructibilă dintre om și animal.

În concluzie, textul „Prietenul” de Tudor Arghezi este un elogiu adus câinelui, o ființă capabilă de iubire necondiționată, un tovarăș loial și credincios, o dovadă vie a faptului că prietenia fidelă și pură există.

Rezolvare Model Evaluare Națională 2024. Citește și alte Teste rezolvate

Image by Freepik

Distribuie

Facebook
WhatsApp
Twitter
Email

Articole similare:

Fraza
Elemente de construcție a comunicării
OradeRomână.ro

Fraza

I.DEFINIȚIE: Fraza este un enunț complex alcătuit din cel puțin

Citește tot »

Urmărește-mă pe Facebook și află noutățile!

@oraderomana.ro