Interjecţia

5/5 - (6 votes)

I.DEFINIȚIE: Interjecția este partea de vorbire neflexibilă care, folosită exclamativ, exprimă senzații, stări sufletești, îndemnuri sau imită sunete, zgomote din natură.

II.CLASIFICARE:

După sens, interjecțiile sunt:

propriu-zise, când exprimă senzații, stări sufletești, îndemnuri (au, of, vai, etc)
onomatopeice, când imită sunete și zgomote din natură (miau, ding-dong, sforr, țuști, etc)

După formă, interjecțiile sunt,

simple (cucurigu, hai, na, pitpalac, tronc, ah, o, ei, hm, uf)
simple repetate (groh-groh, mac-mac, mor-mor, cioc-cioc, nani-nani)
compuse (ei aș, tic-tac, ei rup, hodoronc-tronc, ia uite, tralala)

După rolul în comunicare interjecțiile sunt:

expresive, când arată reacții afective (ah, brr, ura, etc)
de ordin, când arată un ordin sau un îndemn (zât, hăis, stop, na, etc)
de adresare, când arată adresarea față de diferiți destinatari (mă, măi, bre, cuțu-cuțu, pis-pis, etc)
de inițiere a comunicării, la începutul unui dialog sau pe parcursul acestuia pentru menținerea sa (alo, ei, îhî)
de prezentare, când se prezintă ceva (iată, ia, uite, iacă)
de răspuns, când arată răspunsuri (aș, păi, zău, ei na)
de politețe, când arată un salut, o scuză (bună, servus, pa, pardon)
de umplutură, folosite în cântece, în vorbirea ezitantă (la-la-la, u-iu-iu, lui-lui, ăăăă)

III.LOCUȚIUNEA INTERJECȚIONALĂ

este grupul unitar de cuvinte care exprimă sentimentele sau reacțiile afective ale vorbitorului și se comportă în enunț ca o interjecție.
în general, interjecțiile nu au funcție sintactică în enunț și pot reprezenta singure un enunț nestructurat.
există interjecții predicative care se comportă ca niște verbe, având funcție sintactică de predicat verbal.

Ex.: Ia te uită, cine a venit la masă!

Ia vezi că mă superi!

Măi să fie, tu ce cauți aici?

Doamne ferește, să nu mai spui așa ceva!

IV. FUNCȚII SINTACTICE

nume predicativ: E vai de el!
atribut interjecțional: Avea o mașină zdronca-zdronca. Am mâncat o prăjitură mmmm!
circumstanțial de mod: Merge lipa-lipa. Telefonul sună țâr-țâr.
predicat verbal: Hai la noi! Bravo lor!

V.PUNCTUAȚIE

Interjecția se desparte prin virgulă/ virgule sau prin semnul exclamării de restul enunțului. Semnul exclamării pus după o interjecție nu este considerat semn de punctuație finală, comunicarea putându-se continua cu literă mică.