Verbul.Modurile nepersonale

Modurile nepersonale nu-și schimbă forma în vorbire și nu pot îndeplini funcția sintactică de predicat în propoziție.

1. INFINITIVUL–este o formă verbală nepersonală și reprezintă forma de dicționar a verbului.

Exemple: a dansa, a merge, a plăcea, a iubi, a urî.

• Marca specifică infinitivului este „a”

ATENȚIE! Există situații în care verbul la infinitiv apare și fără prepoziția „a”:

Ex: Pot (a) mânca desertul acum?

• Infinitivul ajută la formarea unor moduri personale:

-indicativ, viitor simplu (voi dansa)

-condițional-optativ, prezent (aș dansa)

-imperativ, forma negativă (nu dansa!)

• Funcțiile sintactice ale infinitivului:

1. SUBIECT  – A scrie este o pasiune.( ce este o pasiune?)
2. NUME PREDICATIV -A iubi înseamnă a suferi.
3. COMPLEMENT DIRECT (pe cine?/ ce?) – El dorește a încerca mai mult.
4. COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL – Se gândește la a învăța de data aceasta. (la ce se gândește?)
5. ATRIBUT VERBAL – Ideea de a scrie un roman nu este rea. (care/ce fel de idee?)
6. CIRCUMSTANȚIAL DE MOD – El reține lecția fără a învăța. (cum?)
7. CIRCUMSTANȚIAL DE TIMP- Trece pe la magazin înainte de a veni pe la noi. (când?)
8. CIRCUMSTANȚIALUL DE SCOP – George învață pentru a obține bursă. (cu ce scop învață?)

2. GERUNZIUL

• Marca specifică gerunziului este „ind” sau „înd”

Exemple: dansând, iubind, cântând, alergând, venind etc.

• Nu îndeplinește f.s. de predicat verbal.
• Funcțiile sintactice ale gerunziului:

1. SUBIECT – Se aude tunând. (ce se aude?)

2. CIRCUMSTANȚIAL DE MOD – Reacționând rapid, a reușit să scape. (cum a reușit să scape?)

3. CIRCUMSTANȚIAL DE TIMP – Trecând prin parc, l-am văzut pe bunicul. (când l-am văzut pe bunicul?)

4. CIRCUMSTANȚIAL DE CAUZĂ – Uitând telefonul acasă, nu a putu să o anunțe pe mama sa că întârzie (din ce cauză nu a anunțat-o pe mama sa?)

5. ATRIBUT VERBAL – În sat se văd coșuri fumegând. (ce fel de coșuri?/care coșuri?)

!!!Dacă verbul la gerunziu se acordă în gen și număr cu substantivul determinat, ar fi devenit adjectiv cu funcția sintactică de atribut adjectival:

Ex- În sat se văd coșurile fumegânde (adjectiv, nu verb)

6. COMPLEMENT DIRECT – A auzit cântând. (ce a auzit?)

!!! Fiind curioasă, s-a dus și ea la expoziție.

Vb. cop+   n.p.

3. PARTICIPIUL-exprimă acțiuni încheiate și suferite de o ființă sau de un lucru.

• ajută la formarea unor moduri și timpuri compuse:

–mod indicativ, timp perfect compus (am mâncat, am mers)

–mod indicativ, timp viitor anterior ( voi fi mâncat, voi fi mers)

–mod conjunctiv, timp perfect (să fi mâncat, să fi mers)

–mod condițional-optativ, timp perfect (aș fi mâncat, aș fi mers)

• terminații specifice: t sau s
• prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale) verbele la participiu se transformă în adjective cu f.s. de atribut adjectival sau nume predicativ:

Ex: Articolul scris din ziar conține multe greșeli de ortografie.

Subst.        Adj.provenit din vb. la participiu cu f.s. de atr.adj

Florile din fața casei sunt înflorite.

Vb.cop    Adj. provenit din vb. la participiu cu f.s. de nume predicativ

4. SUPIN-denumește acțiuni.

Exemple: de scris, de citit, de făcut, de învățat, la pescuit, de colorat, pentru scris.

• Este alcătuit din prepoziții (de, la, spre, după, pentru)+participiu
• Funcțiile sintactice ale supinului:

1.SUBIECT – De învățat la limba română nu este greu. (ce/cine nu este greu?)
2.NUME PREDICATIV – Comentariul este de învățat.
3.ATRIBUT VERBAL – Caietul de scris este pe bancă. (care?/ce fel de de caiet?)
4.COMPLEMENT DIRECT – Ioana are de învățat pentru testul de la matematică. (ce are?)
5.COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL – Ionuț s-a apucat de fotbal. (de ce s-a apucat?)
6.CIRCUMSTANȚIAL DE SCOP – Acestea sunt containere amenajate pentru reciclat. (cu ce scop s-au amenajat?)